Mănăstirile din România, nestemate ale neamului românesc, adună în fiecare an milioane de vizitatori, devenind cele mai reprezentative obiective turistice de pe tărâm românesc. Frumusețea acestor mănăstiri nu poate fi exprimată în cuvinte, pentru că, în fiecare lăcaș de cult, istoria și spiritualitatea și-au găsit locul ce nu poate fi contestat și fiecare mănăstire păstrează specificul zonei din care provine. Un top al celor mai frumoase mănăstiri din țara noastră merită a fi prezentat pentru a ne aminti cât de minunate sunt aceste locuri de pe meleagurile românești.

Mănăstirile de pe tărâm românesc sunt marcate de istorie și păstrează de-a lungul secolelor dovezi ale spiritualității românești. Există sute de lăcașuri de cult în țara noastră, de la cele făurite din lemn la cele fortificate, ce poartă pecetea unei puternice culturi religioase. Fiecare dintre aceste mănăstiri a devenit unică, în felul ei, prin istoria și frumusețea sa, de aceea un top al mănăstirilor este o sarcină dificilă.

Voi descrie mănăstiri din România ce poartă specificul zonei din care provin. Bisericile sunt recunoscute în lume, fiind încărcate de istorie ce datează de sute de ani. Bisericile din lemn, fortificate sau pictate manual sunt obiectivele turistice cele mai vizitate. Fiecare lăcaș are propria poveste așa cum am descris-o mai departe, prezentând un top 10 a celor mai frumoase mănăstiri din țara noastră.

Mănăstirea Voroneț – Capela Sixtină a Estului

Mănăstirea Voroneț, România

Mănăstirea Voroneț, România

Mănăstirea Voroneț a devenit unică în toată lumea datorită culorii în care a fost pictată. Mănăstirea a fost făurită în anul 1488, considerată cea mai valoroasă ctitorie, aparținând lui Ștefan cel Mare. Această mănăstire a fost construită pe același loc unde se afla o biserică de lemn, care apoi a preluat hramul Sfântului Gheorghe. Încă din momentul în care mănăstirea a fost făurită, ea a devenit locul cel mai reprezentativ al credinței și culturii din Moldova medievală.

Există și o legendă a Mănăstirii Voroneț. Este știut faptul că Voronețul impresionează prin albastrul său special, cunoscut în istoria artei ca albastrul de Voroneț. Așa cum spune tradiția, ctitoria mănăstirii se leagă de sfatul lui Daniil Sihastru către domnitorul Moldovei. După lupte necontenite cu turcii, când Ștefan era încercat de gândul de a închina țara turcilor, Daniil l-a sfătuit pe domnitor să zidească, pe acele meleaguri, o biserică cu hramul Sfântul Gheorghe și în acest fel va izbândi în lupta sa. Astfel, printre monumentele funerare de la Voroneț, se află și cel al sfătuitorului și înțeleptului sihastru.

Pentru orice călător care dorește cazare în apropiere, se poate caza la Gura Humorului, la o distanță de 4 km de Mănăstirea Voroneț. Astfel, călătorul, în drumul său, poate descoperi unul dintre cele mai iubite lăcașuri de cult din întreaga țară. Nuanța de albastru care predomină în orice pictură nu poate fi replicată nici în prezent. Frescele de pe pereții exteriori sunt uimitoare deoarece reprezintă scene biblice, interpretarea Judecății de Apoi fiind cea mai apreciată. Orice turist va fi încântat de toate minunățiile pe care le va găsi în acest sfânt lăcaș.

Mănăstirea Prislop – polul pelerinilor din țara noastră

Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop este unul din locurile cele mai iubite pentru pelerinaj din țara noastră. Sute de mii de turiști vizitează mănăstirea în fiecare an pentru a se afla la mormântul părintelui Arsenie Boca. Mormântul părintelui se găsește în cimitirul Mănăstirii Prislop, loc de rugăciune pentru mii de credincioși. Duhovnicul, Arsenie Boca, a slujit la mănăstire din anul 1948, după ce a fost mutat de la mănăstirea Brâncoveanu din Munții Făgăraș.

Mănăstirea datează din secolul al XVI-lea și păstrează legende impresionante. Lăcașul de cult se află în apropierea satului Silvașul de Sus din Hunedoara și a devenit monument istoric. Mănăstirea, într-o poiană, înconjurată de un peisaj mirific, cu dealuri coborând în pante până la monument, este loc de pelerinaj, în fiecare an, la 28 noiembrie, atunci când este comemorat părintele Arsenie Boca. Mulți pelerini își păstrează credința că sunt ajutați în probleme de sănătate și de suflet dacă se roagă la mormântul părintelui.

Mănăstirea Putna – Ierusalimul Neamului Românesc

Mănăstirea Putna

Mănăstirea Putna

Centru cultural semnificativ, Mănăstirea Putna deține manuscrise și miniaturi prețioase. Mănăstirea se află la o distanță de aproximativ 33 km de orașul Rădăuți, județul Suceava și găzduiește un bogat muzeu mănăstiresc cu obiecte de cult, icoane, manuscrise și broderii.

Acest lăcaș de cult a fost ridicat de domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare, servind ca necropolă domnească pentru Ștefan și familia sa. În anul 1504, marele voievod a fost înmormântat în acest sfânt lăcaș, după ce a fost domnitor al Moldovei timp de 47 ani. Mănăstirea păstrează Turnul Tezaurului neschimbat încă din timpul domniei lui Ștefan. În interiorul acestui lăcaș se află Turnul lui Eminescu și Turnul Clopotniței, aceste nume fiind date clădirii care a găzduit mai multe nopți la rând pe cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu, cel care a supranumit Mănăstirea Putna – Ierusalimul Neamului Românesc.

Mănăstirea Curtea de Argeș – Necropola familiei regale

Mănăstirea Curtea De Argeș

Mănăstirea Curtea De Argeș

Ridicarea acestui lăcaș de cult a început în anul 1514, la porunca lui Neagoe Basarab, care a zămislit aici un frumos lăcaș, la care și-a adus contribuția și legendarul meșter Manole, ancorat în istoria neamului românesc. Un izvor se află în apropierea mănăstirii, Fântâna lui Manole, care ne amintește de legenda meșterului care spune că acesta și-a zidit soția în unul din zidurile mănăstirii, pentru a realiza impresionanta construcție.

Catedrala Episcopală a Mănăstirii Putna a devenit, în timpul domniei lui Carol I, necropolă pentru familia regală a României. În acest lăcaș au fost înmormântați regele Mihai și regina Ana. În anul 2003, au fost aduse, la Mănăstirea Curtea de Argeș, rămășițele pământești ale regelui României, Carol al II-lea, fiind depuse într-o capelă aflată în curtea mănăstirii. Orice turist care ajunge în zonă poate alege să meargă pe Transfăgărășan, pentru a se delecta cu peisajele cele mai pitorești din această zonă.

Astfel, acest lăcaș este unul dintre cele mai populare din România datorită unui stil arhitectural impresionant, dar și a legendei Meșterului Manole. Este un obiectiv de mare interes și merită să petreci un timp explorând minunățiile de la Curtea de Argeș.

Mănăstirea Cozia – Ctitoria lui Mircea cel Bătrân

Manastirea Cozia Romania

Manastirea Cozia Romania

Situată în apropierea localității Călimănești, Mănăstirea Cozia a fost ctitorită de voievodul Țării Românești, Mircea cel Batrân. Acest lăcaș este unul dintre cele mai vechi din țară, fiind sfințit în anul 1388. Fântâna din curtea bisericii a fost construită la începutul anilor 1500. Turiștii, în trecere la Mănăstirea Cozia, aruncă bănuți în fântână pentru îndeplinirea dorințelor.

În biserică sunt înmormântați domnitorul Mircea cel Batrân și mama lui Mihai Viteazul, Teofana. Mănăstirea a devenit închisoare timp de 14 ani, între 1879 și 1893. Apoi, în timpul Primului Război Mondial, a fost amenajat un spital. Turiștii aflați în zonă pot vizita și Salina Ocnele Mari, o călătorie de neuitat în adâncul pământului.

Mănăstirea Dragomirna – cea mai strâmta biserică din toată lumea

Mănăstirea Dragomirna

Mănăstirea Dragomirna

Mănăstirea Dragomirna se află în județul Suceava și este considerată cea mai strâmtă biserică din toată lumea. În interiorul ei se află Biserica Pogorârea Sfântului Duh, cea mai strâmtă și înaltă biserică ridicată vreodată. Cu o lungime de 35 de metri, o lățime de aproximativ 9 metri și o înălțime de circa 42 de metri, a fost construită în formă de navă. Mănăstirea a fost construită în anul 1602 de mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei.

Lăcașul de cult a câștigat premii europene semnificative pentru frescele medievale ce au fost spectaculos restaurate. Acest proiect de restaurare a primit premiul pentru conservarea patrimoniului cultural, la Viena și premiul publicului, care a votat într-un număr de zece mii de persoane.

Mănăstirea Bârsana – simbol al Maramureșului

Mănăstirea Bârsana

Mănăstirea Bârsana

Situată în Bârsana, județul Maramureș, a fost ridicată în anul 1711, în locul denumit Părul Călugărului, de preotul Ioan Ștefanca, în chip de mulțumire lui Dumnezeu pentru protecție în timpul ciumei. Mănăstirea a fost numită și icoana sufletului creștin ortodox din Maramureș și impresionează prin arhitectură, fiind și construcția din lemn cea mai înaltă la acea vreme. Astfel, construită din lemn, are ca părți componente poarta cu specific maramureșean, turnul cu clopotniță, biserica, un altar de vară, chilii ale călugărilor, capela, casa artiștilor și casa maiștrilor.

A devenit reședința Episcopiei Ortodoxe Române din Maramureș între anii 1735 și 1740. În 1791, lăcașul de cult a fost confiscat și distrus de Imperiul Habsburgic, insă a fost reconstruit în anul 1993. În 1999, sfântul lăcaș a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În prezent are loc hramul mănăstirii, pe data de 30 iunie.

Mănăstirea Maria-Radna – perla de pe Valea Mureșului

Mănăstirea Maria Radna

Mănăstirea Maria Radna

Mănăstirea Maria-Radna este cunoscută ca loc de pelerinaj al romano-catolicilor, în vestul țării. Este situată la o depărtare de 35 km de municipiul Arad. Potrivit datelor istorice, în anul 1520, a fost construită în acest loc prima capelă, iar în anul 1626, mănăstirea franciscanilor a fost reconstruită la Radna. În anul 1695, turcii au incendiat vechea biserică care a ars până la temelie. O icoană a Maicii Domnului, deși era din carton obișnuit, a rămas intactă în urma incendiului.

În anul 1767, biserica a fost reconstruită și sfințită. Construcția în stil baroc, cu o lungime de 63 metri, o lățime de 16 metri și o înălțime de 21 metri, îi conferă o frumusețe aparte. În anul 1992, biserica a devenit Basilică Papală, având hramul, Maica Harurilor, iar liturghiile de duminică se oficiază în limbile română, germană și maghiară. Atât Mănăstirea Maria-Radna, cât și biserica au fost supuse unui amplu proiect de reabilitare de o valoare semnificativă.

Mănăstirea Peștera Ialomiței – Destinație turistică spectaculoasă

Mănăstirea Peștera Ialomiței

Mănăstirea Peștera Ialomiței

Mănăstirea este situată în Masivul Bucegi și este una dintre cele mai pitorești destinații turistice din România. Acest lăcaș este supranumit și Peștera Regilor, iar la intrare, se află un cimitir al călugărilor, cu o vechime de sute de ani. Peștera se află la 1.700 metri altitudine, zona fiind abruptă, și poartă hramul “Sfinții Apostoli Petru și Pavel”.

Lăcașul de cult a fost ridicat în secolul al XVI-lea de Mihnea Vodă, voievodul Țării Românești, care în 1510, s-a adăpostit de otomani și a ridicat mănăstirea drept mulțumire lui Dumnezeu pentru că scăpase de asupritori. În 1901, a fost ridicat actualul schit de mai mulți ctitori, însă ctitorul principal a fost Ieromonahul Ieronim II. În 1911, lăcașul a fost sfințit, dar a fost distrus într-un incendiu în 1961, fiind ulterior restaurat. Construcția unei noi biserici a început în 1994, chiar la intrarea în peșteră, iar lucrările au fost finalizate doi ani mai târziu.

Mănăstirea Mraconia – bijuteria de la cazanele Dunării

Mănăstirea Mraconia

Mănăstirea Mraconia

Mănăstirea Mraconia este bine ancorată sub apa învolburată a fluviului Dunărea. În 1967, vechiul așezământ a fost demolat ca urmare a construirii hidrocentralei de la Porțile de Fier I, iar ruinele acestui lăcaș a fost inundat cu timpul de ape. În anul 1993, a fost construită noua biserică, iar vatra monahală se reînființează în anul 1995. Mănăstirea este situată în valea Mracunei, în apropierea comunei Ogradena Veche, acolo unde se află o veche mănăstire, Mracuna. În apropierea mănăstirii, turiștii pot descoperi Cazanele, o fermecătoare porțiune a Dunării.

În concluzie, România este, fără urmă de îndoială, un tărâm al lăcașurilor de cult, mănăstiri și biserici care impresionează prin istoria și frumusețea lor și care sunt vizitate anual de milioane de turiști și pelerini. Fiecare turist se poate bucura de o experiență unica prin locurile pe care le vizitează. O vizită la mănăstirile din România aduce clipe de relaxare explorând minunățiile naturale. O vacanță poate fi minunată descoperind misterele pe care aceste ziduri ale construcțiilor religioase le ascund.